2017 – 10 ani de inteligenţă colectivă Filiala "Liviu Rebreanu" – Bibliotr@nsformer

https://slide.ly/gallery/embed/1bcc132653aa5a0f9cc3829be44cebde/audio/0

Reclame

Charles Dickens -205 ani de la naștere

Charles John Huffam Dickens s-a născut la 7 februarie 1812, la Portsmouth, pe coasta de sud a Angliei, fiind al doilea dintre cei opt copii ai familiei.


Siguranţa copiilor pe Internet

Siguranţa copiilor pe Internet este foarte importantă în secolul al XXI-lea. Toţi copiii adoră jocurile oferite de Internet. Dar noi adulţii ştim şi pericolul reflectat în aceste jocuri. Agresivitatea jocurilor pe Internet nu este posibil de oprit este posibil de dirijat. Părinţii, profesorii şi noi bibliotecarii ne străduim săi învăţăm cum să evite anumite situaţii negative cu care se ciocnesc atunci când navighează pe Internet. De Ziua Siguranţei pe Internet am discutat cu copiii despte pericolul jocurilor agresive, despre persoanele necunoscute cu care fac cunoştinţă în reţelele de socializare etc. Despre siguranţa pe internet noi le vorbim zi de zi dar am dorit să accentuăm că există şi o Zi dedicată aceste teme importantă.


CERCETĂTORUL GHENADIE RÂBACOV: CAIETE DE TRADUCTOLOGIE

    Conferinţa din 30 ianuarie 2017, organizată de ULIM în comun acord cu Biblioteca Liviu Rebreanu şi dedicată artei traducerii, a fost o sărbătoare a literelor, un schimb de experienţă în arta traducerii, avându-i ca protagonişi pe scriitorul, traducătorul Leo Butnaru, poeta, traducătoarea, profesoara de limba şi literatura română Sabina Cojocaru; președinta Uniunii Traducătorilor Autorizați din Moldova, dna Inesa Foltea; semnatara acestor rânduri, Lidia Grosu, dar şi gazda reprezentată de Prim-Vicerectorul, profesor universitar, doctor Ana Guţu; Directoarea Departamentului Biblioteconomic, dna Irina Cerneauscaite; conf. univ. dr. Inga Stoianova, șefa Catedrei Filologie Romanică; prof. univ., dr. hab. Dragoș Vicol; prof. univ. dr. hab. Angela Savin și drd. Ghenadie Râbacov, șeful Catedrei Filologie Romanică „Petru Roșca”. În cadrul conferinţei a fost lansată cartea tânărului savant Ghenadie Râbacov, spaţiu căruia îi acord în continuarea acestor rânduri.
 
     Afirmaţia „eşti de atâtea ori om câte limbi cunoşti” dezvăluie nişte revelaţii, însuşiri, calităţi ce se contopesc cu verbul „a fi” a aceluia care nu doar descoperă lumi noi, culturi, tradiţii, scriitori, ci simt, gândesc, iar în cazul traducătorului şi transmit toate acestea, oferind cititorului posibilitatea de a se delecta din actul de re-creare, ce presupune ataşament, responsabilităţi duble, dragoste, profesionalism.
    „Caiete de traductologie” ( Chişinău: ULIM, 2016) ale cercetătorului Ghenadie Râbacov, editate în 3 limbi – română, franceză, engleză, – îi acordă cititorului interesat spaţiu multidimensional de regăsire în demersul teoretico-ştiinţific, dar şi practic al unui pasionat de arta traducerii, dar şi de studierea limbilor în care traduce, actul propriu-zis vizând, în primul rând şi la direct limba română, care este „limba în care trăiesc și respir, limba în care vorbesc cu Dumnezeu și cu Mama”, zice autorul, limba-soră a limbii române – franceza –  cea mai apropiată din grupul limbilor romanice, aceasta constituind „limba în care iubesc și visez, limba în care vorbesc cu Libertatea”, dar şi limba engleză – „limba cu care înlătur frontiere, limba în care vorbesc cu Puterea” şi care face accesibil, într-o perioadă a globalizării, dialogul cu valorile universale, cunoaşterea „pe viu” şi delectarea din gândirea profundă a secolelor. Posibilitățile traducătorului fiind enorme, acesta, în persoana exegetului Ghenadie Râbacov, își asumă o responsabilitate aparte întru a reda originalitatea gândirii într-o limbă aplicată sau alta. În acest sens, savantul Ghenadie Râbacov își anunță în cele 16 caiete de traductologie (Caiete de traductologie /Cahiers de traductologie /Cahiers of Translation Studies) predilecția pentru încurajarea inovației în cadrul acestui domeniu al literelor. Descoperitor de noi formule pe care le propune spre aplicare în cadrul actului de traducere, cele 16 texte-investigaţii sunt nişte încoronări-chintesenţă a unei Şcoli de Traductologie, nişte performanţe ale cercetătorului Ghenadie Râbacov ce presupun neapărat şi calităţi, toate fiind apreciate/dezvăluite în prefața acestor studii inedite de profesorul universitar, doctor Ana Guțu, care va remarca următoarele: „autorul nu lasă teoria seacă, ci o esențializează cu exegeze, discursul teoretizat fiind colorat de exemple și o multitudine de grafuri, dovadă a preferinței investigațiilor prin aplicarea geometriei gândirii…” („Idei novatoare în filosofia limbajului:despre arta traductologică transcendentală”, p. 10).
Sunt nişte gânduri convingătoare, cu atât mai mult cu cât în cadrul Conferinţei dedicate omagierii a 150 de ani de la naşterea poetului George Coşbuc, organizate la Biblioteca Liviu Rebreanu şi la care au participat scriitori, profesori, studenţi de la USM, ULIM, liceeni de la Liceul George Călinescu etc, dl Ghenadie Râbacov a frapat publicul cu o traducere inegalabilă în limba franceză a poemului „Scumpă Ţară Românescă”. Ecourile „au răsunat” şi pe paginile revistei „Gând Românesc”, Alba Iulia, subsemnata oferind cititorilor un amplu material, inclusiv despre arta traducerii şi „osânda” ce, de bună seamă, merită toţi laurii (Gând Românesc, septembrie 2016).
    Cartea exegetului Ghenadie Râbacov este o dovadă că în Republica Moldova există Şcoala traducătorului şi nu una la întâmplare, dar calitativă, ea fiind iniţiată de savanţii USM, ULIM, UPS „I. Creangă”, AŞM, alte instituţii ce se ocupă de instruirea şi pregătirea cadrelor în acest domeniu.
    Fiind unul consecvent şi perseverent, cadru didactic, cercetătorul, traducătorul Ghenadie Râbacov, cu viziuni moderne, noi în domeniul poate mai puţin profesat de altcineva, dar foarte interesant, face cunoscută această Şcoală dincolo de hotarele Republicii Moldova, reprezentând-o în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale prin comunicările a căror parte, neapărat, sunt şi istoricul cu nume de rezonanţă din Republica Moldova a celor ce s-au consacrat şi continuă să se afirme cu măiestrie în acest domeniu revigorator.
         Lidia Grosu, poetă, cercetătoare
 
 

POETA ALINA TROFIM:LUMINI DIN UMBRE

Activează la USM. Este doctor în biologie, dar scrie şi versuri. A semnat câtzeva cărţi, cea de-a treia – “Lumini din umbre” –  fiind recent lansată la “Biblioteca B.P.Haşdeu”. Manifestarea a fost moderată de însuşi prefaţatorul cărţii, academician, poet Nicolae Dabija, redactor-şefal hebdomadarului “Literatura şi arta”…
Aria de circulaţie propriu zisă, dar şi cea sangvinică a poetei şi cerecetătoarei în domeniul biologiei Alina Trofim este determinată de cele 2 spaţii cucerite – ştiinţa şi poezia – două contrarii ce se atrag, deopotrivă fiind prioritare ca fiind supuse unora şi aceloraşi procese exotermice într-o exaltare sufletească:
“Dragostea e o simplă chimie / Cu reacţii deplin exoterme, / Ce adună materia vie
Îmbibată de raze externe (Dragostea, p.80)”. Totuşi, se face anunţată o competiţie – între cuvântului artistic şi cel ştiinţific – poeziei revenindu-i rolul de revigorator al stării de  imponderabiliate, cu pledoaria în acest zbor pentru confortul activizat de bogăţia de culori a freamătului fiinţei, aşadar a exploziei interioare ce exprimă sensibilitate şi fineţe: “Iar chimia, găsindu-şi o gazdă / Însetată de valuri, de focuri, / Se ascunde încet într-o brazdă / În frumoasele suflete-locuri. / Şi atunci explodează-n reacţii / Chiar şi aerul plin, şi tăcerea, / Chiar şi apa pătrunsă prin fracţii / Care şi-a regăsit mângâierea(Dragostea, p.80)”
Aşadar, “Lumini din umbre” sunt sentimentele pe care le trăim şi care se afirmă ca sens, într-o armonie cu gândul, în spaţiul divin al foii albe – ipostază prin care li se  conferă forma originală, dar şi originară cu identitate cosmică: “Tăcută, povestea revine-n sculptură, / Eu sunt o figură, eu simt o figură. / Pe fruntea înaltă citesc o sriptură: / Eu sunt o făptură, eu simt o făptură (Tăcut răsăritul acoperă luna, p. 71)”. “Lumini din umbre” ar fi renaşterea continuă într-un schimb de energii, postulat prin care solul liric, supus teoriei relativităţii lui Einştein, confirmă constanta “vitezei luminii” în cadrul investigaţiilor neanunţate, dar raportate la corelaţia “eu-lumea”: “Şi dezvoltând o amplă energie, / Şi căutând soluţii pentru lume, / La unison dorim să fie vie / Ştiinţa plină de ascensiune (Ştiinţa plină de ascensiune, p.70)” Această reciprocitate “eu-lumea” tinde spre tot unitarul ce lasă mereu loc pentru o continuitate în cadrul configurativ ontologic anunţat în care nicidecum nu poate lipsi facultatea simţurilor: “M-am umplut de lumea asta / Şi cu lacrimi, şi cu râs / Înecat-am ochi de glastră / Într-un freamăt neînvins. / Am bătut la o fereastră, (“bate şi ţi se va deschide”)
Şi o uşă am deschis. / M-am umplut de lumea noastră / Într-un timp ce m-a cuprins / Am cules rodul iubirii… / Şi cu zâmbet, şi cu foc, / Mi-am umplut pomul gândirii
Numai nu-mi aflasem loc… (M-am umplut de lumea aceasta)”. Astfel, “Lumini din umbre” ar fi şi  reflecţia unor febrile căutări a nemuririi prin cuvântul-mister, dar de a cărui descoperire eul niciodată nu este convins, idealul fiind un areal prezumtiv, ipotetic, tablou de altfel cunoscut în circumferinţele unui zbucium ce îl conţine pe omul de creaţie: “Printr-un cuvânt te simţi mereu în zbor, / Prin el devii măreţ, nemuritor. / O lume-ntreagă caută-un cuvânt / Să tot trăiască pe acest pământ (Un cuvânt)”
Într-un timp când nu se ia în consideraţie trecerea fulgerătoare a acestui timp, poezia devine un elixir al vieţii ce ne susţine existenţa şi pe care ni-l oferă cu discernământ şi poeta-biolog Alina Trofim.
Lidia Grosu, poetă, cercetătoare

Ziua siguranţei pe Internet

Serviciul "În lumea calculatorului"

WORD-ul în ajutor elevilor


Calculatoarele donate bibliotecii sunt supra solicitate

Calculatoarele donate bibliotecii de către Programul Novateca sunt supra solicitate pentru a pregăti temele pentru acasă.


O nouă realizare cu eGuvernare

În mai multe discuţii cu Irina Cerneauscaite, directorul Departamentului Informaţional Biblioteconomic ULIM (DIB ULIM) am hotărât ca la orele „Bazele culturii informaţionale” care sunt predate de Dumneaei, pentru studenţii anului întâi de la toate facultăţile, o oră academică să fie preconizată pentru tema „eGuvernare”. Mulţumim Irinei Cerneauscaite pentru susţinere şi dorinţa ca studenţii ULIM să cunoască noile tehnologii informaţionale în slujba cetăţenilor, tinerii generaţii. Bibliotecile publice deja de un an de zile practică aşa gen de instruire ca – Serviciul „eGuvernare”. Este în premieră pentru bibliotecile universitate acest serviciu care a fost întrodus la DIB ULIM.



Puntea eAmbasadorii Chişinău VS Orhei

Mentinem o conexiune eficientă în cadrul relatiei de mentorat între eAmbasadorii instruiţi in perioada martie-aprilie 2016 şi cei instruiţi în luna octombrie 2016 ghidaţi de Maria Morari coordonator Novateca. Liuba Muntean, Biblioteca Centrală, Natalia Ghimpu Filiala „Liviu Rebreanu, B.M. „B.P. Hasdeu” şi Iarmacov Victoria Biblioteca Publică Orhei am discutat astăzi greutăţile întâlnite în promovarea Serviciului „eGuvernare”. Discuţia noastră sa bazat pe transferarea cunoştinţelor şi experienţa în livrarea instruirilor în promovarea e-serviciilor;

am discutat asupra agendei formatorului în livrarea instruirilor respective; am abordat dificultăţile şi rezovlarea lori precum şi modul de abordare a diferitor audienţe-ţinta (de ex. bibliotecari, reprezentanti APL, antreprenori etc.). 

« Older entries